Psalmii 13
Încredere în iubirea neînduplecată a lui Dumnezeu
În Psalmul 13, psalmistul strigă către Dumnezeu în suferință și disperare, simțindu-se uitat și abandonat. În ciuda sentimentelor sale, el alege să îmbrățișeze credința și să aibă încredere în dragostea neîncetată a lui Dumnezeu, lăudându-L pentru bunătatea, mila și mântuirea Sa.
1(Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David.) Pînă cînd, Doamne, mă vei uita neîncetat? Pînă cînd Îţi vei ascunde Faţa de mine?
2Pînă cînd voi avea sufletul plin de griji, şi inima plină de necazuri în fiecare zi? Pînă cînd se va ridica vrăjmaşul meu împotriva mea?
3Priveşte, răspunde-mi, Doamne, Dumnezeul meu! Dă lumină ochilor mei, ca să n'adorm somnul morţii,
4ca să nu zică vrăjmaşul meu: ,,L-am biruit!`` Şi să nu se bucure protivnicii mei, cînd mă clatin.
5Eu am încredere în bunătătea Ta, sînt cu inima veselă, din pricina mîntuirii Tale:
6cînt Domnului, căci mi -a făcut bine!