Povestea lui Shalem

Shalem a fost o figură biblică menționată în cartea Geneza. El a fost fiul patriarhului Avraam și al soției sale Keturah. El a fost fratele lui Zimran, Jokshan, Medan, Midian, Ishbak și Shuah. Este cunoscut în special pentru faptul că a fost întemeietorul orașului Ierusalim, care a primit numele după el. Shalem s-a născut după cea de-a doua soție a lui Avraam, Sara, murise. Avraam a luat-o pe Keturah ca soție, iar ea i-a născut șase fii, printre care și Shalem. Avraam le-a dăruit daruri tuturor fiilor săi și i-a trimis către răsărit. Shalem i s-a dat pământul Canaanului și s-a așezat în zona care avea să devină mai târziu Ierusalimul. Biblia nu oferă multe informații despre viața lui Shalem, dar menționează că el a fost un principe și un lider remarcabil. Este creditat cu întemeierea orașului Ierusalim și stabilirea acestuia ca loc de închinare. Se spune că a construit un altar pentru Domnul și a adus sacrificii acolo. Shalem este cunoscut în special pentru faptul că a fost întemeietorul orașului Ierusalim. Este amintit pentru conducerea sa și devotamentul său față de Domnul. Este o figură importantă în Biblie și este rememorat pentru rolul său în întemeierea orașului Ierusalim.
Semnificația numelui
Complet, integral, sau pașnic.
Originea numelui
Ebraic.
Prima mențiune
Genesis 33:18
Apariții în Biblie
1 mențiuni
În ebraică
שלם